Fulgere și trăsnete

Un fenomen care pe mine pe munte mă sperie fantastic de tare. Cei care merg sau au mers cu mine pot confirma asta. Poate să fie urs, noapte, frig, orice, numai trăsnet să nu fie. Şi pentru că mereu mi-a fost extrem de frică de acest fenoment (magnific ce-i drept) am citit despre el de mi-a ieşit pe ochi. Iarăşi spun, nu mă apuc să fac tratate de meteorologie, aşa că o să fie tot copy-paste de pe ici colo. Dar măcar să le am eu pe toate la un loc, atunci când vreau să mai citesc una alta.

Fulgerul

Este un arc luminos rezultat în urma unui proces de descărcare electrică (trăsnet) cauzat de o diferenţă de potenţial electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc în natură între nori încărcaţi cu sarcini electrice diferite sau între nor şi pământ.

Trăsnetul

Este o descărcare electrică, de mii de amperi între nor şi pământ, căutând întotdeauna traseul cel mai scurt de parcurs. Ţinând cont de puterea descărcării este absurd să credem că nişte tălpi din piele ne vor proteja de trăsnet, deoarece, după ce parcurge kilometri în aerul izolator, câţiva milimetri de dielectric nu vor împiedica drumul său spre pământ.

Formarea trăsnetului

Atunci când condiţiile atmosferice sunt normale, echilibrul electric din atmosferă este stabil. În momentul în care se formează nori de furtună (cumulonimbus), sarcinile pozitive şi negative se separă în interiorul acestor nori.
Partea inferioară a norului se încarcă de obicei negativ. Acest lucru provoacă o acumulare de sarcini pozitive pe toate elementele care se găsesc la sol, acumulare care va fi cu atât mai importantă pe vârfurile metalice.
Norul începe să se descarce, descărcarea avansând prin salturi de câteva microsecunde. Aceste modificări electrice bruste produc o acumulare de sarcini pozitive şi mai importantă.

Efectul Corona este perceptibil uneori, ca o lumină verde, se producea astfel pe catargele vapoarelor când marinarii vorbeau despre focul din Saint Elme. Numeroase persoane au observat că părul li se electrizează atunci când sunt surprinse de o furtună la munte.

Se creează traseul de descărcare: sarcinile care produc efectul Corona formează un traseu ascendent care vine în întâmpinarea descărcării norului. Când acestea se întâlnesc, traseul este creat. Norul se descarcă prin acest canal.
O descărcare electrică posedă o energie enormă, capabilă să atingă temperaturi de 30.000 grade C, care sunt percepute ca o lumină orbitoare, si care este denumită trăznet (sau fulger, dacă se produce între nori). Tunetul este sunetul ca de explozie care se produce de-a lungul canalului de descărcare al gazelor generate prin această încălzire. Durata sa pare mai mare decât este în realitate din cauza reflexiei sunetului si pare că ajunge mai târziu din cauza faptului că viteza sunetului (340 m/s) este mai mică decât cea a luminii (300.000 Km/s).

Clasificarea descărcărilor electrice atmosferice

a)descărcări între nori, având aspectul unei urme luminoase;
b)descarcari în interiorul norilor, care se produc între două centre de sarcini de semn contrar din interiorul
aceluiaşi nor;
c)descărcări care nu ating solul;
d)descărcări prin părţile superioare ale norilor, dirijate în sus;
e)descărcări între nor si pamânt, numite trăsnete, sau fulgere de pamânt.

Având în vedere numeroase măsurători ce au fost facute, s-a constat că picăturile de ploaie, fulgii de zăpadă, grindina etc., în căderea lor spre pământ, transportă şi sarcini electrice. S-a mai stabilit că sarcinile pozitive transportate de precipitaţii sunt mai numeroase decât cele negative. În timpul căderii aceleiaşi precipitaţii (ploaie ori zapadă), unele particule lichide ori solide sunt încărcate cu electricităţi diferite, iar altele ramân neutre.
Cauza formei în zig zag a fulgerului este produsă prin descărcarea electrică numai prin zonele cu aer ionizat.

Lungimea şi durata fulgerului

Fulgerul are în medie 4 sau 5 descărcări care necesită o descărcare prealabilă ce dureaza 0,01 secunde, iar cea pricipală numai 0,0004 secunde. După o pauză scurtă (0,03 s – 0,05 s) urmează descărcări noi.
Au fost observate astfel de descărcări atingând un numar de 42 cu o intensitate în medie de 20.000 Amperi.
Fulgerul poate avea o lungime de 1-3 Km.

Tipuri de nori care favorizează apariţia fulgerelor, dar mai ales a trăsnetelor (căci pe munte acestea sunt cele periculoase, cele care au contact cu solul şi ne pot prăji)

- familia Cumuluşilor în general compuşi din picături de apă, uneori cristale de gheaţă, sunt albi, masivi, cu margini strălucitoare. Norii Cumulus de timp frumos, apăruţi dimineaţa prevestesc vreme bună. Altocumulus care urmeaza Cirilor anunţă ploaie şi descărcări electrice.

- familia norilor Nimbus, sunt nori groşi, în culori sumbre, constituiţi în general din picături de apă . Asociaţi cu norii Cumulus anunţă furtună şi ploaie trecătoare, sau furtună iminentă, ploaie în averse şi descărcări electrice. Norii din această familei pot aduce rapid vijelia, aversa, grindina, fulgerul şi trăsnetul.

Norii Cumulonimbus (Cb) reprezintă sursa de dezvoltare a unei game largi de fenomene de risc, având în vedere energia deosebită pe care o conţin aceşti nori. Fenomenele violente sunt asociate norilor Cumulonimbus (Cb) cu foarte mare dezvoltare pe verticală, dar şi pe orizontală, reprezentând ceea ce se cunoaşte sub numele de supercelule de furună.

Aceştia alcătuiesc formaţiuni dense, care au o puternică dezvoltare pe verticală, baza norului fiind la câteva sute de metri înălţime, în timp ce vârfurile, care ajung până la peste 8-10 km înălţime, au formă de turnuri sau nicovală şi sunt de culoare albă. Când norul se află la o mică altitudine deasupra solului, se desprind fragmente din masa lui, dând naştere la trombe şi vijelii.

Norii Cumulonimbus au în constituţia lor picături de apă suprarăcite (apă ce se află sub temperatura de 0 grade Celsius), fulgi de zăpadă, grindină, măzăriche şi cristale de gheaţă în părţile superioare.

Norii cumulonimbus se formează de obicei la o înălţime mult mai redusă, ceea ce face ca ele să crească în verticală nu în orizontală. Instabilitatea atmosferică pronunţată este caracteristică în sezonul cald al anului şi situaţiilor în care, într-un anumit context sinoptic, se întâlnesc două mase de aer cu caracteristici diferite, între care se realizează un puternic contrast termic.

În asemenea conjuncturi, se dezvoltă nori cu mare extindere pe verticală (nori de tip cumulo-nimbus), care pot ajunge până la altitudinea de 12.000-14.000 m; apar fenomenele electrice (fulgere nor-nor sau nor-sol) şi vântul se intensifică, putând apărea vijelii.

Atunci când în straturile mai înalte ale atmosferei temperatura este suficient de coborâtă, apar căderi de grindină. Aceste fenomene legate de un grad mare de instabilitate a coloanei de aer, care de cele mai multe ori sunt manifestări severe de vreme, nu au caracter continuu, iar în astfel de condiţii ploile torenţiale apar cu caracter local.

cumulonimbus

cumulonimbus calvus

cumulonimbus capillatus incus

cumulonimbus capillatus incus

cumulonimbus capillatus praecipitatio arcus

cumulonimbus capillatus virga

cumulonimbus capillatus

cumulonimbus capillatus praecipitatio

cumulonimbus mamma

cumulonimbus praecipitatio tuba

Intervalul de timp dintre descărcări

Cercetarile efectuate au arătat ca intervalul de timp dintre descărcările individuale variază între 30- 50 ms, cu o valoare minima de 15ms și una maxima de 700ms.

Tensiunea dezvoltată de un fulger de pământ

Este foarte mare, ridicându-se până la sute de milioane de volți. Ea depinde de sarcina electrică
transportată de lider și de lungimea canalului fulgerului.

Ce facem dacă ne surprinde furtuna cu trăsnete pe munte? Reguli.

- Nu rămâne pe vârfuri sau creste expuse, pe teren plat neprotejat.
- dacă furtuna poate fi prevazută, nu mai pleca pe traseu. Dacă furtuna este pe cale să se declanşeze şi nu mai poţi coborî, trebuie sa te îndepărtezi cât mai rapid posibil de crestele expuse şi de orice ridicătură. Mijlocul unei creste este preferabil extremităţilor sale. Evită arborii înalţi sau izolati.
- unde să te ascunzi de furtună? pe panta inferioară a grohotişului, pe un bloc ales ca loc de şezut, dar să nu fie singurul punct mai înalt de pe o suprafaţă plată.
- dacă trasnetul este iminent, trebuie să cauţi foarte repede un loc relativ protejat de impactul direct. Caută o platformă, o pantă uşoară, o ridicătură dominată de un punct înalt vecin (acesta trebuie să fie la cel puţin 1 m şi mai departe de orice perete vertical). În nici un caz nu te adăposti în surplombe, fisuri sau sub stânci verticale. Ridicătura, stânca în vecinătatea căreia te ghemuieşti trebuie să fie de 5-10 ori mai mare decât a ta, în poziţie ghemuit.
- locul ar fi bine să fie cât mai uscat posibil, fără licheni, mai departe de adâncituri, grote, fisuri, cu excepţia cazului când sunt spaţioase şi permit să te aşezi la cel putin 1 m de perete şi să ai 3 m deasupra capului.
- grotele şi surplombele. Evită-le! Sunt periculoase grotele şi intrările în acestea, existând riscul formării unei punţi de scurtcircuit peste deschizatură. Deşi par nişte refugii bune, în timpul unei furtuni cu descărcari electrice, grotele, gropile, depresiunile care au marginile mai mici de 1m-1,50m nu sunt deloc sigure.
- poziţia ghemuit. Această poziţie este indicată şi oferă o mai buna protecţie deoarece distanţa dintre diferite puncte de contact cu piatra este cea mai mică. Nu atinge pereţii cu mâna, capul sau umărul. Izolează punctul de contact cu stânca cu un material izolant: coarda din fibre sintetice, bocanci, glugă cauciucată, un sac de dormit împăturit, un obiect de îmbrăcăminte, etc. Menţine celelalte obiecte uscate, sub sacul de bivuac sau pelerină.
- dacă furtuna te-a prins pe o brână şi esti expus unei căderi, trebuie să te asiguri. Punctul de fixare trebuie să fie cât mai aproape pentru a reduce gradientul de potenţial în lungul corzii. Rapelul ar putea fi o metodă de a scapa cât mai repede din zona periculoasă, dar ţine de probabilităţi, iar o descărcare ar putea taia coarda. Pioleţii şi pitoanele se pot aşeza în rucsacul aşezat în apropiere. Faceţi un colac din coardă şi aşezaţi-vă pe el la 1 m distanţă de perete.
- dacă te-a prins furtuna pe un teren degajat şi nu e nici o zonă de protecţie, vei lua poziţia ghemuit, mâinlle în cap, călcâiele apropiate şi capul între genunchi

de aici: http://www.kidslightning.info/lsaftposi.htm

- dacă trăsnetul loveste: Persoana lovita de fulger va avea un şoc, arsuri, i se poate opri respiraţia, pot apărea convulsii, cu oprirea inimii şi fibrilaţii. Primul ajutor va cuprinde respiraţia gură la gură, în cazul opririi respiraţiei, masajul zonei toracice în cazul opririi contracţiilor cardiace. După rezolvarea problemelor cauzate de şoc se vor trata arsurile.
- prins de furtuna, trebuie să te mişti repede. Aşeăza-te în aşa fel încât să nu fii tu cel care oferă o trecere curenţilor tranzitorii care se scurg de pe stâncă şi de-a lungul fisurilor.
- sub nicio formă nu te adăpostești sub un copac izolat
- o persoană care a fost trăsnită poate fi atinsă imediat deoarece curentul s-a scurs deja din corpul ei
- nu se aleargă deoarece se creează un culoar de aer ionizat care atrage fulgerul
- dacă a trăsnit o dată într-un loc, există o probabilitate foarte mare să trăsnească şi a doua oară tot acolo
- dacă vrei să te protejezi intrând în padure trebuie să intri cel puţin 20-50 de m deoarece copacii de la lizieră au mari şanse să fie trăsniţi
- cortul nu se instalează la mai putin de 20 de m de lizieră din acelaşi motiv
- poate să trăsnească chiar şi în pădure
- un pâlc de jnepeni, toţi la acelsşi nivel poate să fie un adăpost bun în lipsă de altceva
- cortul nu se pune pe vârfuri singuratice, în spaţii deschise. Deşi impresia este că dacă este în cort nu te poate trăsni, aceasta este greşită, se poate întâmpla –http://www.ziaruldeiasi.ro/local/focsani/frati-rapusi-de-fulger~ni33op
- distanța între coechipieri trebuie să fie de cel puțin 5 m

Și acum câteva întâmplări cu fulgere și trăsnete trăite de mine și ce am observat.

- prima furtună cu trăsnete pe care am trăit-o s-a întâmplat în munții Făgăraș, recunoscuți pentru instabilitata atosferică din zonă și anume pentru faptul că din cer senin brusc se poate trece la cu totul altceva. Coborâsem de pe Moldoveanu pe Valea Rea, am urcat apoi pe Vârful Țuica în încercarea de a ajunge la mașină, care era undeva de partea cealaltă a muntelui. Ajunși într-o poiană suntem surprinși de o ploaie de vară cu ceva fulgere însă ne adăpostim rapid într-o stână. Ploaia a trecut repede și chiar a ieșit soarele. Am plecat mai departe și la scurt timp am intrat în jnepeni și a revenit și furtuna. Am stat în jur de jumătate de oră în jnepeni, că mâinile în cap în mijlocul furtunii. Efectiv ne țiuiau urechile din cauza tunetelor pentru că trăsnea foarte aproape de noi. Cred că am avut noroc pentru că ne-a prins acolo și nu pe creastă. În orice caz, extrem de neplăcut sentimentul

- a doua furtună cu trăsnete am prins-o tot în Făgăraș, la Bâlea, în cort, noaptea. Când trăsnea o dată aveai efectiv impresia că se prăvălește muntele pe tine, iar în cort era lumină ca ziua, încontinuu. Partea ciudată a fost că la numai 2 ore după ce s-a potolit a început o nouă furtună. Deci nu te poți baza pe faptul că s-a descărcat atmosfera

- o altă furtună cu trăsnete, tot în cort, în Parâng cumva sub stația meteo de la Cabana Rusu. Efectiv a bubuit ca la balamuc o noapte întreagă

- ce am observat în alte dăți: unii spun că în șei nu trăsnește. Fals! Acum 2 saptăâni în Rodnei am văzut trăsnet după trăsnet în șaua în care ar fi trebuit noi să ajungem

- meteorologul de la Rețitiș ne-a povestit cum că a ieșit o dată să le spună unor turiști să intre in cabană (ei stăteau în cort) pentru că trăsnește, și în momentul în care a urcat scările să între în stație a simțit cum i se zguduie picioarele, pentru că trăsnise extrem de aproape

- point pentru cei care vor să meargă în Rodnei și vor să doarmă în refugiul de pe Pietrosu: refugiul are paratrăsnet dar NU ARE împământare

- am văzut pe munte pâlcuri de jnepeni arși, copaci (nu singuratici) trăsniți

- o casă de lemn (stână) nu este un refugiu prea bun în caz de furtună cu trăsnete (poate mai mult pentru moral)

- în general furtunile cu descărcări electrice se produc după ora prânzului sau noaptea, însă aceasta nu este o regulă

-am observat că în zilele senine bec de diineață, dar cu multă umiditate, la orele 13-14 cerul se umple de nori cumulonimbus și în scurt timp apar furtunile (dar nici asta nu e o regulă)

- lunile din an cu cele mai multe astfel de fenomene sunt mai – iunie (cel mai des) – iulie, dar am pățit-o cu furtuni chiar și în aprilie când încă era foarte ultă zăpadă și afară frig.